Dacă ar fi fost după mărime, elefantul ar fi fost regele junglei. Dar nu e. Și m-am gândit de multe ori la asta, mai ales în anii în care am lucrat cu oameni complet diferiți, prin șantiere, firme, și proiecte care m-au schimbat. Am văzut oameni mari doar pe hârtie. Cu funcții, cu pretenții, dar fără coloană. Și am văzut oameni simpli, care nu aveau nimic de dovedit, dar îi […]
💭 Nu lumea te rănește, ci propriile tale așteptări Te otrăvești singur când vezi lumea doar prin negativ doar (alb-negru). Știi cum e? Unii sunt atât de ocupați să repare tot ce nu merge, încât nici nu mai apucă să trăiască. Eu n-am timp să mă simt rău din cauza lumii , prefer să încerc să rezolv ceva, cât pot. Uite, H.G. Wells credea că lumea ar fi trebuit să […]
Speranța moare ultima. Dar uneori moare și ea, când te saturi să mai aștepți. Totuși, las ușa crăpată. Nu pentru tine, ci pentru liniștea mea. Caut iubire, dar nu mai știu cum arată. Am tot confundat-o cu atenție, cu obișnuință, cu liniște temporară. Și m-am trezit că dragostea nu e oarbă. E selectivă. Alege cine nu e pregătit. Tăcerea e mai grea decât despărțirea. Strigi în tine să se oprească, […]
Am lăsat blogul pe pauză o vreme. Nu pentru că nu aș fi avut ce spune, ci pentru că uneori tăcerea ajută mai mult decât cuvintele aruncate în grabă. Între timp mi-am făcut o adresă nouă, stefandrusca.site , unde vreau să strâng gândurile mele, experiențele, oamenii întâlniți și lecțiile trase din fiecare zi. Un subiect care mă tot urmărește este încrederea. La prima interacțiune, totul pare simplu. Suni pe cineva, […]
Frustrarea, noul GPS emoțional Mi-e tot mai clar că mulți oameni nu mai iau decizii cu mintea limpede. Nu mai au răbdare să înțeleagă ce simt, ce vor, sau dacă chiar contează ce îi deranjează. Nu. Acum se merge pe frustrare. Dacă doare ceva azi, reacționez. Dacă mă apasă ceva ce nu pot numi, plec. Și dacă mă simt blocat, renunț. Și de fiecare dată când văd asta, ceva în […]
„Nu am nimic, sunt bine” Partea a doua: Borcanul cu speranțe și liniștea care minte Articolul ăsta era început de mult. Îl aveam salvat în draft, fără titlu, fără final. Doar cu niște rânduri scrise într-o seară mai apăsătoare. Nu știam dacă are rost să-l termin sau dacă merită să-l citească cineva. Și probabil nici acum nu știu sigur. Dar ieri am fost pe Vârful Toaca. Mi-am dat singur un […]
Drepturi de autor © 2025 | Temă WordPress de MH Themes
